Ce trebuie sa urmaresti atunci cand alegi materialul izolator pentru casa?

Descriere

O sa auzi de la constructori ca trebuie urmarit λ. Dar ce este λ si cum ajuta?

Hai sa vedem!

λ , adica Coeficientul de conductibilitate termica, este definit ca fiind egal cu cantitatea de caldura care trece printr-un material cu grosimea de 1 m, ce are suprafata de 1 mp, la o diferenta de temperatura pe cele doua fete ale acesteia de 1 grad Kelvin, in timp de 1 ora.

Il gasiti exprimat in W/mK.

Insa, voi o sa doriti sa aflati cu ce va ajuta asta, ca sunteti interesati de cat izoleaza materialul, nu de definitii teoretice. Din acest motiv, “intoarcem” definitia si spunem ca:

λ  inseamna capacitatea materialului de a lasa caldura sa treaca, capacitatea materialului de a pierde caldura. Adica, Capacitatea izolatoare a materialului.

Sper ca acum am fost mai clar.

Pe timp de iarnă, peretele casei va pierde căldură din interiorul cald al casei spre exteriorul rece.

Pe timp de vară, el va trage căldură din exteriorul cald al casei spre interiorul mai rece.

Pentru a izola eficient o casă, nouă ne trebuie un material care să se opună acestei mişcări a căldurii de pe o partea pe alta a peretelui. Nu putem bloca mişcarea de temperatură absolut perfect decât dacă avem vid între mediul interior şi cel exterior, dar noi nu avem vid ci avem un perete structural.

De aceea se impun astazi, cel putin la nivel de lavabila, masuri de termoizolare la interior si masuri de termoizolare la exterior

Cum te ajuta conductivitatea termica in alegerea materialului izolator?

Capacitatea  izolatoare, conductibilitatea sau conductivitatea termica, λ, te ajuta la  stabilirea grosimii pe care trebuie sa o aiba materialului izolator.

Coeficient λ mic inseamna capacitate mica a materialului de a pierde caldura, coeficient λ mare inseamna capacitate mare a materialului de a pierde caldura.

In conformitate cu normativele in vigoare, pentru a face parte din categoria materialelor termoizolante, λ< 0,1 W/mK(sau egal, ar spune unii, darprea e la limita).

De exemplu, pentru polistiren avem:

• polistirenul expandat (EPS) are conductivitatea termica cuprinsa intre 0.036 - 0.038 W/mK;
• polistirenul extrudat (XPS) are conductivitatea termica cuprinsa intre 0.029 - 0.039 W/mK;

Aproximam la un λ=0,04 W/mK

Pentru perete din caramida plina cu grosime 0,25 m avem λ=0,55W/mK, iar pentru caramida porotherm avem λ=0,40 W/mK.

Astfel, comparand valorile, putem afirma ca polistirenul izoleaza de cel putin 10 ori mai eficient decat caramida, la aceiasi grosime de material.

In cazul in care vei dori sa compari capacitatea izolatoare a polistirenului de 5cm, de 10cm…, a caramizii de 25cm sau de 30cm, ar fi bine sa apelezi la notiunea de rezistenta termica la transmisia caldurii (R), care este direct proportionala cu grosimea materialului si invers proportionala cu conductivitatea:

 Adica:      R=d/λ

Rezistenta temica, R, arata capacitatea unei anumite grosimi din materialul respectiv de a nu pierde caldura.

Astfel, polistirenul de 5 cm grosime are R=1,25 m2K/W , polistirenul de 10 cm grosime are rezistenta termica  R=2,5 m2K/W, caramida porotherm de 25cm are R=0,625 m2K/W.

Acum, trebuie sa stii ca valoarea λ poate fi influentata!

Fenomenul care poate duce chiar la pierderea capacitatii izolatoare a unui material este: Umiditatea.

Capacitatea izolatoare a materialelor se bazeaza pe aerul inchis în porii raspanditi uniform în masa acestor materiale termoizolatoare. Aerul continut  în structuri de dimensiuni mici (sub 5 mm) este cel mai bun izolator, λaer=0,025 W/mK. În conditii in care umezeala inlocuieste aerul din porii materialului conductivitatea termica va creste, deoarece apa este de 23,2  ori mai buna conducatoare de caldura decat aerul: λ apa=0,58  W/mK.

In exploatare, materialul nu va fi niciodata in stare uscata. De aceea, in calcule, se utilizeaza conductibilitatea de calcul (λc), care ia in considerare umezeala naturala din exploatare. Cand aceasta valoare nu este data de producator, o calculezi  sau o iei ca atare din tabel, conform ̊normativului C107/2005. Cu alte cuvinte, la conductivitatea λef, se adauga un spor de umiditate normala.

Pentru polistiren expandat se calculeaza λc, majorand cu 20% conductivitatea efectiva λef (obtinuta experimental, pentru materialul uscat, la temperatura de  0   ̊C), iar pentru polistirenul extrudat cu 10%.

Vata de sticla sau vata bazaltica, sunt bune izolatoare termice dar nu rezista în conditii de umiditate, pierzandu-şi calitatile termoizolatoare. De aceea, cand folosim vata minerala ca material izolator, este importanta bariera de vapori, respectarea tehnologiei care asigura ventilarea.

Pentru vata minerala cu densitatea de 60 kg/mc, λc=0,042 W/mK , iar pentru vata minerala cu densitatea de 70 kg/mc, λc=0,045 W/mK, conform normativului C107/2005.

Temperatura. Conductivitata termica creste odata cu cresterea temperaturii la care este supus materialul. Uneori producatorul determina si conductivitatea la temperatura de 10 ̊C, la 23 ̊C (în functie de cerintele standardului de produs). De exemplu pentru polistirenul GecsaTherm: λ= 0,0397 W/mK la T=0 ̊C; si λ=0,0420 W/mK la T=23 ̊C. Dupa cum se observa, conductivitatea nu se majoreaza semnificativ odata cu cresterea temperaturii.  

Aboneaza-te la newsletter, in partea de jos a paginii pentru a primi in continuare si alte astfel de sfaturi.